De aproape doi ani, discuțiile despre influența rețelelor sociale asupra politicii din România au fost dominate de aceeași explicație: TikTok.Ascensiunea unor candidați sau partide, schimbarea modului în care circulă mesajele politice și scăderea încrederii în instituții sunt adesea puse pe seama algoritmilor platformei. O analiză a think tank-ului ExpertForum, pe baza unui sondaj realizat de Agenția de Rating Politic, propune însă o imagine mai nuanțată asupra felului în care românii consumă informația și asupra relației dintre rețelele sociale și presa tradițională.
Concluzia principală este că platformele digitale au schimbat modul în care știrile ajung la public, însă nu au înlocuit complet sursele clasice de informare.
Datele sondajului arată că televiziunea rămâne principala sursă în care românii spun că au încredere atunci când se informează. De asemenea, radioul și presa online se bucură de un nivel de credibilitate comparabil sau chiar mai ridicat decât rețelele sociale.
În același timp, Facebook, TikTok și YouTube sunt canale importante prin care utilizatorii descoperă știri. Această diferență dintre locul unde oamenii găsesc informația și sursa în care declară că au încredere descrie una dintre principalele schimbări din peisajul media actual.
Autorii studiului observă că televiziunea continuă să ocupe primul loc în clasamentul încrederii, inclusiv în rândul persoanelor cu studii superioare. În același timp, publicul partidelor tradiționale tinde să acorde mai multă încredere televiziunii și presei online, în timp ce votanții AUR se orientează într-o măsură mai mare către rețelele sociale și familie ca surse de informare.
În ceea ce privește tinerii, profilul de consum media e mai apropiat de cel a publicului suveranist decât de profilul consumatorilor de media tradiționale.
O altă categorie distinctă este cea a persoanelor nehotărâte sau care nu votează. Pentru acestea, caracteristica dominantă nu este preferința pentru o anumită platformă, ci lipsa încrederii în aproape orice sursă de informare.
Sondajul evidențiază și diferențe importante între generații. Tinerii folosesc mai frecvent rețelele sociale și acordă o importanță mai mare informațiilor primite prin familie și platforme digitale decât persoanele în vârstă. Totuși, autorii atrag atenția că nu vârsta explică în totalitate aceste diferențe.
Profilul de consum media al tinerilor seamănă, din perspectiva canalelor utilizate, cu cel al electoratului suveranist, fără ca acest lucru să însemne automat că cele două categorii împărtășesc aceleași opțiuni politice. Elementul comun este preferința pentru conținutul video și utilizarea mai redusă a presei scrise.
Facebook, mai utilizat decât TikTok
În ceea ce privește platformele utilizate pentru știri, Facebook rămâne lider la nivel național. Aproximativ 38% dintre respondenți spun că află cel mai des informații și noutăți prin intermediul acestei rețele, un procent semnificativ mai mare decât în cazul TikTok. YouTube ocupă locul al doilea, înaintea platformei chineze. Aceste rezultate contrazic percepția potrivit căreia Facebook și-ar fi pierdut relevanța în consumul de informație.
Diferența dintre Facebook și TikTok nu este însă doar una de dimensiune a audienței. Studiul arată că utilizatorii Facebook tind să privească platforma ca pe un punct de plecare. Ei descoperă subiecte, dar verifică sau completează informațiile și din alte surse, precum televiziunea, radioul sau site-urile de știri.
Ce e interesant e că utilizatorii constanți de Facebook tind să aibă mai multă încredere în tv, radio și portalurile de știri decât în platforma preferată. Asta sugerează că Facebook e folosit mai degrabă ca agregator sau spațiu de divertisment și socializare.
În schimb, utilizatorii fideli ai TikTok acordă platformei un nivel ridicat de încredere și o folosesc mai des ca sursă principală de informare. Din această perspectivă, TikTok funcționează mai degrabă ca un ecosistem informațional propriu decât ca un simplu canal de distribuție.
TikTok e folosit cel mai mult de votanții AUR, de persoanele cu educație scăzută și de cele din mediul rural. Și din această perspectivă, profilul tinerilor e apropiat de aceste categorii cu înclinații suveraniste.
Această apropiere poate indica o înclinație anti-sistem, chiar dacă motivațiile celor două categorii diferă.
Surpriza studiului
O concluzie surprinzătoare a cercetării privește poziția YouTube. Deși este mai puțin prezent în dezbaterea publică atunci când se discută despre influența rețelelor sociale, platforma ocupă locul al doilea în consumul de știri și înregistrează un nivel de încredere apropiat de cel al televiziunii, radioului și portalurilor de știri.
În plus, utilizatorii care folosesc în principal YouTube pentru informare tind să păstreze încrederea și în sursele media tradiționale, ceea ce sugerează că platforma completează, mai degrabă decât înlocuiește, consumul de informație din presa consacrată.
Autorii analizei încearcă să demonteze și câteva idei des întâlnite în spațiul public.
Una dintre acestea este că social media ar produce automat populism. Datele sondajului indică existența unei legături între nivelul de educație, tipul de conținut preferat și platformele utilizate, însă nu demonstrează o relație directă de cauzalitate. Persoanele cu studii superioare tind să acorde mai multă încredere portalurilor de știri și radioului, în timp ce respondenții cu un nivel mai redus de educație folosesc mai intens Facebook și TikTok.
Expert Forum subliniază însă că sunt necesare analize suplimentare pentru a stabili dacă platformele generează anumite comportamente politice sau doar oferă un mediu favorabil pentru răspândirea unor mesaje.
Raportul atrage atenția și asupra unui fenomen care depășește dezbaterea despre rețelele sociale. Aproximativ unul din cinci români afirmă că nu are încredere în nicio sursă de informare. În cazul persoanelor nehotărâte și al celor care nu votează, proporția este și mai mare. Din perspectiva autorilor, această lipsă generalizată de încredere poate crea un spațiu în care informațiile neverificate sau mesajele spectaculoase ajung mai ușor la public.
Problema nu este doar existența unor surse considerate mai puțin credibile, ci și dispariția relației de încredere dintre o parte a publicului și instituțiile media.
În ansamblu, sondajul EFOR sugerează că presa tradițională continuă să joace un rol important în producerea informației, însă distribuția acesteia este tot mai mult influențată de platformele digitale. Facebook, TikTok și YouTube nu au aceeași funcție și nu sunt utilizate în același mod de public. Facebook rămâne principalul canal prin care românii descoperă știri, TikTok se remarcă prin capacitatea de a transforma rapid un mesaj într-un fenomen cu vizibilitate mare, iar YouTube pare să se integreze cel mai bine în ecosistemul media deja existent.
În acest context, schimbarea esențială nu este dispariția presei tradiționale, ci modificarea traseului pe care informația îl parcurge până ajunge la public.
“Ca la noi, la nimeni”
Analiza ExpertForum mai arată că România nu e atât de originală, pe cât îi place să creadă.
În Digital News Report 2026, Reuters Institute regăsește aceleași mutații în majoritatea democrațiilor dezvoltate: platformele sociale cu conținut predominant video devin principala poartă de acces către știri, dar încrederea în aceste platforme rămâne sub cea acordată surselor jurnalistice consacrate.
România se înscrie și ea în tendință, doar că vine cu un mediu mai vulnerabil. În Germania sau Țările de Jos, mutarea consumului către platforme se petrece pe fundalul unui ecosistem de media tradiționale încă robust. În România, procesul are loc “pe o piață media fragilizată economic, politizată clientelar și pe un fond de neîncredere instituțională cronică în rândul publicului”.
“Diferența contează pentru că algoritmii nu pot înlocui instituții credibile. În România, ei ocupă adesea spațiul creat de mediul instituțional slab”, se arată în concluziile raportului.