Deficite uriașe, Parlament fragmentat, ascensiunea curentului antisistem: România prezintă similitudini cu Franța, scrie Le Figaro, care publică un interviu cu premierul Ilie Bolojan.În interviu, “premierul liberal explică metoda prin care vrea să redreseze țara – între rigoare bugetară, reformă a statului și îngrijorări strategice din Est”, scrie publicația în deschiderea materialului.
Publicația franceză îl descrie pe Bolojan ca fiind cel care “conduce un program de reforme administrative, responsabilitate bugetară și modernizare instituțională, pentru a asigura stabilitatea economică și credibilitatea internațională a țării”.
De asemenea, se arată că mandatul său se concentrează pe reducerea deficitului bugetar și creșterea eficienței cheltuielilor publice.
Le Figaro: Ce situație ați găsit când ați ajuns la guvernare?
Ilie Bolojan: Situația României și cea a Franței sunt similare în unele privințe. Ambele au deficite bugetare mari. Când am devenit premier, deficitul era de 9,3%, iar reducerea lui a devenit prioritate. Dobânzile erau foarte mari, iar spațiul de dezvoltare limitat.A doua asemănare este situația politică: și noi avem o formă de coabitare. După alegerile din 2024, Parlamentul a fost foarte fragmentat – niciun partid nu are peste 25%. Guvernăm cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este ușor, dar am reușit să menținem stabilitatea.
Întrebare: Cu un deficit de 9%, exista și inflație mare?
Răspuns: Da, a ajuns la 10%. Aceasta a alimentat un vot antisistem puternic. Oamenii aveau un sentiment acumulat de nedreptate și o percepție că politicienii sunt deconectați de la realitate.
Premierul a mai spus că România a crescut în ultimii ani pe baza consumului și infrastructurii, ceea ce a dus la deficite.
“Vrem să trecem la un model bazat pe producție. Priorități:
dezvoltarea IT, întărirea agriculturii, valorificarea resurselor energetice (gaz și petrol), atragerea fondurilor europene și creșterea cheltuielilor de apărare”, a adăugat acesta.
De asemenea, el a mai transmis că “războiul din Ucraina este principalul risc”, iar pentru România, securitatea graniței estice a UE este esențială.
“Aproximativ 100.000 de refugiați ucraineni sunt în România, majoritatea femei și copii, bine integrați”, a explicat el.
Despre integrarea în NATO, care a fost crucială pentru dezvoltare și securitate, premierul a mai adăugat că România susține prezența militară aliată, a crescut bugetul apărării, colaborează cu industria europeană, iar Franța are un rol esențial în apărarea flancului sud-estic al NATO.