Timp de mai multe zile, pe rețele sociale s-au comentat la greu ținuta și lipsa de pregătire a noii șefe a Departamentului pentru Securitate Națională de la Cotroceni.Doar că nu era noua șefă, care oricum e doar consilieră de stat, ci o tânără procuroare cu experiență în avocatură.
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit săptămâna trecută cu noii magistrați care au absolvit anul acesta Institutul Național de Magistratură. O procuroare a făcut o fotografie cu președintele și a postat-o pe rețelele de socializare. Greșeala ei fatală: a purtat accesorii Hello Kitty. Pornind de la acest detaliu, fotografia a devenit virală, dar persoanei i s-a atribuit o altă identitate: aceea a Marinei Orlea, consilieră de stat la Cotroceni, responsabilă chiar cu combaterea discriminării. Dincolo de comentariile misogine, cazul arată un mecanism prin care se fabrică știri false și se propagă pe rețelele sociale.
Știrea falsă s-a creat folosind informații adevărate, și anume fotografia procuroarei și faptul că Marina Orlea a fost numită relativ recent în funcția de consilieră de stat în cadrul Departamentul securității naționale.
Amplificarea acestei dezinformări s-a făcut în mod coordonat, explică chiar Marina Orlea. Mai multe profiluri de Facebook, care postează în general teme menite să dezinformeze (politică, sănătate, România în UE, Ucraina etc.), au postat coordonat, adică în același timp și cu texte similare, știrea. Apoi aceste postări au fost share-uite în sute de grupuri de Facebook – lucru care le-a crescut vizualizările, interacțiunile și viralitatea. Apoi știrea a fost preluată și de influenceri mari, cu 70 000 de urmăritori.
Știrea a fost distribuită și pe TikTok, și pe LinkedIn.
Scopul dezinformării
Orlea explică faptul că după un timp s-a produs și o “mutație”. Mai multe persoane au încercat să combată dezinformarea, precizând în unele postări că în fotografie nu este consilierul de stat. Atunci postările au început să se schimbe, precizând că Nicușor Dan și-a numit o nouă consilieră de stat, dar fără să dea nume de data aceasta, rămânând doar poza procuroarei.
În urma unor alte comentarii, care arătau că numirea consilierei de stat a avut loc în luna mai, s-a produs o nouă “mutație”. Postările s-au schimbat iar, spunând adevărul, acela că femeia din poză este una dintre noii procurori primiți vineri, 4 septembrie, de către președinte. În această fază, o ploaie de critici au fost lansate asupra procuroarei bazate pe felul în care arată și atacându-i abilitățile profesionale, deși aceasta a fost avocat și a absolvit Institutul Național de Magistratură cu rezultate bune.
“Scopul acestei știri nu a fost să mă atace pe mine sau să o atace pe Ioana, ci să îl atace pe domnul președinte folosindu-i consilierii ca vector de atac”, susține consiliera specializată pe combaterea dezinformării.
Ce avem de făcut?
Marina Orlea reamintește că ar fi bine ca postările să fie verificate înainte de a li se da share. În acest caz, o simplă căutare pe Google cu numele ei ar fi arătat că nu este ea în fotografie.
Ea recomandă ca postările menite “să creeze emoții puternice (furie în special)” să fie privite “cu suspiciune”, deoarece “emoțiile puternice” sunt folosite foarte des de propagandă.
Consiliera de stat critică lipsa de responsabilitate din partea platformelor. Ea spune că, deși a scris reprezentanților Meta despre această știre, nu au fost șterse toate postările și au permis acestui mecanism de coordonare și promovare să existe.
“Vom continua să punem presiune pe platforme să nu mai permită comportamentul coordonat neautentic (așa cum scrie și în Termeni și Condiții) și să șteargă știrile false atunci când le identifică”, spune ea, adăugând că în acest caz nu este vorba de libertatea de exprimare – un motiv invocat des de rețele atunci când refuză să dea jos știri false, ci despre “ștergerea unei știri false propagate intenționat”.
Valentin-Alexandru Jucan, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), spune că nu este vorba de “o simplă confuzie”, În contextul actual, în care președintele a ajuns rapid la o cotă redusă de popularitate, acest caz poate fi privit și ca “o nouă tentativă de subminare a Administrației Prezidențiale folosind oameni din jurul președintelui drept vectori pentru construirea și răspândirea unor narațiuni false”.
El mai spus că dezinformarea nu trebuie să fie “sofisticată”, ci trebuie doar “să circule mai repede decât adevărul”.