
Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei îndeamnă autoritățile din România să abordeze deficiențele grave în tratamentul și condițiile de detenție ale pacienților din spitalele psihiatrice medico-legale.Raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii a fost publicat miercuri și cuprinde problemele identificate în timpul unei vizite efectuate în 2024 la patru spitale de psihiatrie din România.
În opinia CPT, tratamentul unor pacienți din spitalele psihiatrice medico-legale este neglijent și, în anumite cazuri, ar putea constitui un tratament inuman și degradant și o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Scopul vizitei a fost de a evalua tratamentul și condițiile de viață ale pacienților internați în cele patru spitale psihiatrice și cu măsuri de siguranță din România. CPT a efectuat vizite la Spitalul Săpoca, județul Buzău, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, județul Iași, vizitat ultima dată în 2022. În plus, a vizitat pentru prima dată spitalele psihiatrice și cu măsuri de siguranță din Jebel, județul Timiș, și Ștei, județul Bihor.
Vizita a oferit, de asemenea, o oportunitate de a evalua implementarea recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei sale din 2022. În raportul vizitei respective, Comitetul a atras atenția autorităților române asupra mai multor deficiențe sistemice grave în abordarea țării în ceea ce privește sănătatea mintală medico-legală.
Constatările vizitei din 2024 oferă dovezi clare că aceste deficiențe persistă. La spitalele Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a primit numeroase acuzații credibile și consistente de maltratare fizică a pacienților de către personalul auxiliar. Maltratarea a constat în pălmuire, împingere, răsucire a urechilor, tragerea de păr, lovire cu pumnul, lovirea cu obiecte și lovirea cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul era întins pe podea. În plus, la Spitalul Ștei, delegația CPT a aflat despre utilizarea unei arme cu electroșocuri împotriva pacienților de către personalul auxiliar, un incident care era investigat de autorități.
Comitetul a constatat, de asemenea, o practică neglijentă care a dus la decesul mai multor persoane. Astfel, în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că opt pacienți au murit prin sufocare cu mâncare în ultimii trei ani. Acest lucru sugerează că pacienții expuși unui astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceștia își pot ingera alimentele în siguranță.
În ceea ce privește condițiile materiale, deși au avut loc sau erau în curs de desfășurare unele renovări, zonele de cazare a pacienților arătau în general dezolant, unele semânând cu o carceră. În Spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare a pacienților nu începuse încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secțiile spitalului, în ciuda recomandărilor formulate în urma vizitei CPT din 2022. Cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți au fost nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți la momentul vizitei din 2024.
CPT a constatat că numărul personalului care îngrijea pacienții adesea agitați a rămas în continuare insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul și supravegherea necesare și pentru a asigura demnitatea pacienților. Uneori, personalul erau atât de puțin încât putea avea un impact negativ și asupra siguranței pacienților, prin creșterea riscurilor de vătămare a acestora, inclusiv prin neglijență și rele tratamente, precum și prin încurajarea recurgerii excesive la regimuri restrictive, izolare și măsuri de imobilizare fizică și chimică.
Autoritățile române au furnizat un răspuns detaliat care prezintă modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările formulate de Comitet. În special, răspunsul prezintă măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții cu risc de sufocare și pentru a contracara acest risc. De asemenea, se referă la măsurile deja luate în unele spitale, cum ar fi instruirea specifică a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii, pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienților.
Autoritățile române urmează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate a României 2023-2030 și Planului său de acțiune, precum și în cadrul unui Plan național de acțiune specific privind sănătatea mintală, care include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare.