Politica

Două proiecte de legi care vizează tinerii și siguranța lor online încalcă o procedură UE

Ministerul Digitalizării a informat luni Camera Deputaților că Legea majoratului online și cea rivind protecția minorilor sub 18 ani în fața conținutului nociv distribuit pe platformele online mari încalcă o procedură UE.Potrivit informării trimise Biroului permanent, Ministerul Digitalizării spune că pe 13 octombrie instituția a primit un mesaj de atenționare din partea Comisiei Europene referitor la două inițiative parlamentare, respectiv: PL-x nr. 385/2025 – Proiect de Lege privind protecția minorilor sub 18 ani în fața conținutului nociv distribuit pe platformele online de tip Very Large Online Platforms (VLOP).
“În urma analizei proiectului, am constatat că acesta conține reglementări tehnice și instituie obligații suplimentare pentru VLOP-uri și VLOSE-uri, în raport cu Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, spune ministerul.
De asemenea, legat de PL-x nr. 356/2025 – Legea majoratului online, reiese că acesta instituie obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare, în raport cu Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale).
Astfel, cele două propuneri legislative conțin reglementări suplimentare față de legislația europeană, aspect care le încadrează în categoria actelor normative ce trebuie să parcurgă procedura de notificare prevăzută de Directiva (UE) 2015/1535.
Notificarea actelor conform prevederilor Directivei menționate se face în faza de proiect, iar statul membru inițiator, în cazul acest România, este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de status-quo prevăzută de Directivă.
Actele normative de acest tip, adoptate fără respectarea procedurii de notificare prevăzute de Directiva menționată, sunt inaplicabile și devin inopozabile terților în caz de litigiu, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (ex. cauza C-194/94 – CIA Security). De asemenea, Comisia Europeană poate declanșa procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea legislației europene.

+++
Ambele proiecte au trecut de Senat și sunt la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Exit mobile version