Finalul lunii ianuarie a adus în discuție și în România, la inițiativa șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, subiectul interzicerii accesului la rețelele sociale pentru copii.Pe 31 ianuarie, Arafat scria pe Facebook faptul că stătea și reflecta, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți, dacă “nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”
El a vorbit despre state precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia care tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.
Raed Arafat a precizat că “nu este vorba despre cenzură”, ci despre “protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.”Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți. Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, a mai scris șeful DSU.
În același timp, Raed Arafat susține că rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:• cyberbullying;
• umilire publică și stigmatizare;
• presiune socială constantă;
• comparație toxică și validare artificială.
Primul care i-a răspuns lui Arafat a fost ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, care nu este de acord cu măsura.
“De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție. Ușor de depășit un astfel de obstacol cu mijloacele prezente. Soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă”, a scris, tot pe Facebook, Predoiu.
Printre altele, a mai punctat că, pentru aplica o astfel de interdicție, trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem.
“Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”, a mai notat ministrul.
În final, acesta a transmis că Ministerul de Interne nu are atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie.
Marți seara, președintele UDMR, Kelemen Hunor a spus la Digi24 că dependența copiilor față de rețele sociale se formează foarte repede, dar copiii trebuie educați și a afirmat că propunerea lui Raed Arafat nu poate fi pusă în aplicare, pentru că „nu poți să interzici asta”.
„Copiii (mei – n.r.) au telefon cu butoane și au acces la tabletă, fiindcă sunt de la școală, anumite chestiuni ce trebuie făcute acolo, digital, deci din acest punct de vedere, da, există acces, dar am discutat în familie și am spus până 14 ani, și ar fi bine pe la 15 ani, să vedem dacă reușim, că totuși e o presiune în școală, să nu aibă Facebook și mă rog, acces la social media. Fiindcă un copil la acea vârstă, cel puțin așa spun specialiști, așa văd eu la ceilalți părinți, discutând cu multă lume, nu știe să facă diferența între ce e bine, ce e mai puțin bine, și se formează dependența foarte repede. Și atunci, noi am spus în familie da, că trebuie să mai vorbești cu părinții. Pot intra pe tabletă pentru discuții, prin educație, deși eu cred că nu se poate doar prin măsuri, reglementări, de a interzice. Copiii, se descurcă mult mai bine decât părinții lor. Deci, de aici și până a găsi o breșă se descurcă foarte, foarte bine, dar trebuie discutat, trebuie educat, școala și familia, dincolo de reglementări, sunt absolut necesare”, a explicat liderul UDMR.
Întrebat dacă este pro sau contra unei reglementări universale sau europene, Kelemen Hunor a spus că „nu poți doar prin reglementare, n-o să meargă”. „Vă spun sincer, cu toată bunăvoința lui Arafat, interzicând și ce faci, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală și legate de societate, de familie, discuții, dezbateri. Noi nu suntem în stare să oprim, pe social media, toate fake-urile, toate conținuturile care n-au nicio legătură cu realitatea și vedem ce efecte au în societate”, spus Kelemen Hunor.
Eurodeputata PSD Gabriela Firea a transmis și ea că majoratul digital nu este un moft, nu este o constrângere a drepturilor, ci o protecție necesară a copiilor.
“Am vorbit în Parlamentul European despre reglementarea accesului minorilor la rețele sociale. Avem nevoie de o regulă în România și în toate statele europene prin care accesul la rețele sociale să fie interzis până la vârsta de 13 ani, iar până la vârsta de 16 ani să fie necesar acordul părinților”, a scris ea pe pagina de Facebook.
Ea a mai precizat că se vede “cât de ușor devin copiii victime ale prădătorilor sexuali, indiferent de poziția lor în societate”, iar ca părinți, avem obligația să fim „polițiștii” mediului digital al copiilor noștri prin “instalarea de aplicații care limitează și blochează conținutul, să le permitem accesul controlat la rețele sociale, să ne asigurăm că vorbesc și acceptă cereri de la persoane pe care le cunosc în viața reală și să le vorbim despre faptul că un <> online poate fi oricine în spatele tastaturii, inclusiv un agresor”.
Deputatul USR George Gima a reamintit că în tot mai multe state dezvoltate, discuția despre accesul copiilor și adolescenților la rețelele de socializare a ieșit din zona ideologică și a ajuns acolo unde îi este locul: în zona de sănătate publică și protecție a copilului.
“Platformele sociale funcționează pe algoritmi care amplifică emoții puternice, conflict, comparație și validare artificială, adică exact lucrurile pentru care un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea emoțională necesară.În paralel, vedem și în România o realitate tot mai dură: violență între minori, conflicte care escaladează rapid, presiune socială, umilire publică, izolare. Nimeni nu poate spune onest că mediul online este cauza unică, dar la fel de onest trebuie spus că este un factor de amplificare.A spune că totul ține <> nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale cu interese comerciale. Dacă riscul este sistemic, răspunsul nu poate fi doar individual.De aceea, cred că este legitim și necesar să discutăm, fără panică și fără excese, despre limitarea accesului copiilor la rețelele sociale sub o anumită vârstă, despre responsabilitatea platformelor în verificarea vârstei și despre reguli clare care să pună pe primul loc siguranța și sănătatea mintală a copiilor”, a explicat acesta.
În discuție a intrat și Administrația Prezidențială. Consilierul prezidențial pe educație Sorin Costreie consideră că accesul copiilor la rețelele sociale trebuie reglementat prin vârste, dar accentul principal trebuie să fie pus pe educație și dezvoltarea discernământului.
„Aici măsurile sunt complexe și, într-adevăr, dezbaterea urmărește firul problemei, dar nu se duce, după părerea mea, la fondul problemei. Fondul problemei care este? Acum și avem studii în acest sens, copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute. Avem aceste probleme de autocontrol și ați văzut discernământ. Adică vorbesc de cazurile recente de violență și agresiunile comise de minori și avem problemele pe care iarăși cred că le știm cu adicțiile, adică adicția de droguri, de alcool, de tutun și de internet și jocuri. Și acum intervine ceea ce ar trebui să facem”, a afirmat Sorin Costreie, într-o intervenție pentru Digi24.
El subliniază că România are deja legea majoratului online, menită să stabilească de la ce vârstă copilul devine responsabil și poate folosi rețelele sociale. „După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii”, a explicat consilierul prezidențial.
Directoarea de programe de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Jamschek, a declarat la EuropaFM că interzicerea are cel puțin două neajunsuri.
“Copiii vor găsi soluții ca să intre pe acele rețele sociale chiar dacă nu au conturi și pot chiar părinții să fie intermediarii acestei utilități, incognito să-i zicem. Tipul acesta de interzicere ignoră alte tipuri de platforme. Pentru că mult din activitatea copiilor se duce pe chaturile jocurilor online sau în comunicarea cu chatboții. Nu vom putea interzice totul în activitatea lor și trebuie să luăm în considerare faptul că și ei au niște drepturi, la fel ca și noi, de a participa la societate, inclusiv la componenta ei online”, a precizat Cristina Jamschek.
“În primul rând, educația copiilor, educația părinților, educația profesorilor. E un efort al întregii societăți care trebuie să se întâmple. Pe de altă parte, credem că există niște soluții sistemice care au tot fost înaintate de către experți, inclusiv în cazul Australiei, de a obliga, într-un fel, rețelele sociale să își schimbe designul, astfel încât să aibă integrate niște componente care să confere securitate copiilor”, a mai spus aceasta.
Marele absent până acum din dezbatere este Ministerul Digitalizării, care nu a ieșit încă cu o poziție publică oficială pro sau contra interzicerii accesului la rețele sociale pentru copii.
Exemplul altor țări și sancțiuni
Australia a fost prima țară care a impus o astel de interdicție. În decembrie 2025, Australia a adoptat o lege care interzice utilizatorilor sub 16 ani să acceseze sau să aibă conturi pe principalele rețele sociale (Instagram, TikTok, Facebook, Snapchat, X etc.). Sancțiunile vizează platformele care nu implementează controale riguroase de vârstă pot primi amenzi de până la 30 milioane de euro/ Legea Online Safety Amendment” a trecut prin Parlament, urmând o perioadă de tranziție de un an pentru ca platformele să implementeze sisteme de verificare a vârstei. Nu există sancțiuni directe pentru copii sau părinți.
Franța a impus restricții majore către o viitoare interdicție, după ce Parlamentul francez a aprobat un text care obligă platformele să obțină consimțământul parental pentru minori sub 15 ani și se lucrează la un text mai strict care să ridice limita vârstei. Adunarea Națională franceză a aprobat în ianuarie, cu o majoritate covârșitoare, proiectul, un text susținut de Guvern și de președintele francez, Emmanuel Macron. Măsura va în vigoare în septembrie 2026.
Austria nu a adoptat încă o lege finală care să interzică definitiv accesul copiilor la rețelele sociale, dar Guvernul a anunțat un proiect de lege care prevede exact acest lucru pentru minori sub 14 ani.
Parlamentul din Danemarca sprijină o lege care ar interzice social media copiilor sub 15 ani, cu posibilitatea ca părinții să autorizeze accesul de la 13 ani. Discuțiile legislative sunt în curs, punând accent pe dezvoltarea unui sistem de verificare a vârstei.
Italia are o legislație care prevede că tinerii sub 14 ani trebuie să aibă consimțământ parental pentru a-și crea conturi pe rețele sociale. Parlamentul evaluează și alte restricții, printre care și cele legate de influenceri minori.
Spania propune interdicție pentru copii sub 16 ani. Guvernul condus de premierul Pedro Sánchez a anunțat un plan de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani. Platformele vor trebui să implementeze sisteme reale de verificare a vârstei, nu doar clasica bifă „am peste 16 ani”. Măsura va face parte dintr-un pachet mai larg dintr-un proiect de lege de protecție digitală a minorilor. Se prevede și răspunderea legală personală a șefilor de platforme pentru conținut ilegal.
Grecia este aproape de interdicție pentru copii sub 15 ani. Se discută utilizarea unor mecanisme automate care blochează accesul la rețele sociale pe dispozitivele minorilor dacă nu au împlinit 15 ani. În trecut, Grecia a dezvoltat deja un sistem numit „Kids Wallet” care servește la verificarea vârstei și control parental, și care ar fi folosit pentru aceste restricții. Pentru cei peste 15 ani, accesul ar putea fi permis, dar cu verificare a vârstei și cu supraveghere parentală clarificată în legislație.
În Asia, Malaysia are în plan o interdicție pentru cei sub 16 ani începând din 2026. Guvernul a declarat că detaliile de aplicare urmează să fie stabilite.
Ce face UE
Comisia Europeană a publicat pe 14 iulie 2025 noi instrucțiuni privind protecția minorilor în cadrul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) și a lansat un software de verificare a vârstei de tip „white label”, complet interoperabil cu viitoarele Portofele Digitale de Identitate ale UE.
Platformele desemnate drept „platforme online foarte mari” (VLOP) în temeiul DSA – cum ar fi TikTok, YouTube, Meta și X (fostul Twitter) – vor fi supuse unei presiuni sporite pentru a demonstra cum protejează minorii în mod concret, mai ales pe măsură ce statele membre încep să adopte reglementări naționale.
Relația tinerilor din România cu telefonul, o problemă socială
Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România din martie 2025, aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor sociale.
Într-o anchetă Salvati Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.
Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile “perfecte” ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați, avertizează experții organizației Salvați Copiii România.
Miniseria Adolescence de pe Netflix aduce în prim-plan o realitate pe care o știam cu toții, în care utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților.
Astfel, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială, scăderea stimei de sine, care devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.
Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.
Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup.
Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu,emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare.
Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, uneori prea târziu.
“De ce sunt triști, furioși, retrași?”, “Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica-mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că iese câteodată din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut”, – Anca, părinte, 42 de ani.