Ameninţări cu bombă au forţat joi dimineaţă avioane de linie să efectueze aterizări neplanificate în toată Europa, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de ameninţări care vizează zborurile din Europa, relatează Reuters.
O celulă de criză a fost constituită la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti, după o ameninţare cu bombă într-un avion Wizz Air care a plecat de la Milano. Aeronava a aterizat în siguranţă, iar cei 182 de pasageri şi membrii echipajului vor fi debarcaţi,
Zborul Aer Lingus EI402 de la Dublin la Roma a aterizat în siguranţă pe aeroportul din Evreux, la 100 km vest de Paris, după ce a fost deviat ca măsură de precauţie de securitate, a declarat compania aeriană irlandeză într-un comunicat.
Presa belgiană a relatat că un avion de linie forţat să aterizeze pe aeroportul Zaventem din Bruxelles aparţinea companiei aeriene poloneze LOT.
Un avion Finnair provenind din Helsinki a fost escortat în siguranţă până la aterizarea programată la Roma de către forţele aeriene italiene, a declarat o sursă apropiată de acest caz.
Autorităţile bulgare au anunţat că trei aeronave au efectuat aterizări de urgenţă din cauza ameninţărilor cu bombă. Avioane care zburau din Copenhaga şi Madrid au aterizat la Sofia, a declarat ministrul de interne, potrivit postului de televiziune bTV. O a treia aeronavă, provenind din Londra, a aterizat la Plovdiv, au relatat mass-media locale.
De asemenea, patru avioane care se îndreptau spre Praga au primit joi ameninţări cu bombă, iar poliţia se pregătea pentru aterizarea acestora, a anunţat poliţia cehă pe X, adăugând că a evaluat credibilitatea ameninţărilor ca fiind scăzută. „Cu toate acestea, nu subestimăm ameninţarea, motiv pentru care au fost activate toate măsurile de securitate necesare, cu un impact minim asupra pasagerilor şi asupra operaţiunilor aeroportuare”, a declarat poliţia. „După aterizare, toate aeronavele vor fi supuse unor inspecţii pirotehnice”, a precizat poliţia cehă.
Marţi, cel puţin şapte zboruri şi o navă de croazieră au primit ameninţări cu bombă, provocând perturbări în aeroporturile din întreaga Europă, dar nu au fost descoperite dispozitive explozive.
Deşi nicio ţară nu a atribuit vina pentru aceste ameninţări, ele survin într-un moment în care oficialii europeni au acuzat atât Rusia, cât şi Iranul pentru ceea ce descriu drept „atacuri hibride” şi acte de sabotaj. Atât Moscova, cât şi Teheranul neagă orice astfel de campanie.
În această săptămână, hackeri neidentificaţi au oprit funcţionarea frigiderelor din supermarketurile din mai multe ţări europene. Unii experţi au afirmat că ameninţările false cu bombă ar putea face parte dintr-un model similar de acţiuni de perturbare cu costuri reduse şi uşor de negat.