“Este nevoie de o schimbare de paradigmă, fără a schimba pilonii pe care construim politica externă”, a declarat luni ministra Oana Țoiu, la prima Reuniune a diplomației române organizată în mandatul său.„Un deceniu al schimbărilor, impactul diplomației române” este titlul Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2025, care are loc luni și marți la Palatul Parlamentului.
“Ce facem în acest an pentru a pregăti următorul deceniu al diplomației române și impactul nostru în lume?” în contextul unei perioade de “mari schimbări” geopolitice, dar și de tehnologie și inteligență artificială. “Suntem și într-un moment în care se schimbă foarte multe în competitivitatea geopolitică accelerată, felul în care ne raportăm la piețe și la piețele libere este, de asemenea, diferit, iar puterea de negociere a României depinde de capacitatea noastră de a ne folosi vocea în interiorul Uniunii Europene pentru negocierile pe care le purtăm împreună”, a declarat Oana Țoiu.
Șefa diplomației române a vorbit de necesitarea “reclădirii încrederii” și de “o schimbare de paradigmă”, dar “fără a schimba pilonii pe care construim politica externă”.
“Trebuie să ne asumăm vocea pe care se așteaptă ceilalți să o avem. Nu în sensul în care se așteaptă să fim întotdeauna alături de propunerile, de dosarele sau de ambițiile altor țări, din contra, pentru că acum Marea Neagră, securitatea la Marea Neagră, este o temă esențială pentru întreaga Uniune Europeană, este o temă esențială pentru parteneriatul transatlantic. România este într-un moment în care trebuie să conducă aceste discuții. Se așteaptă de la noi să venim cu propuneri, se așteaptă de la noi să venim cu idei, se așteaptă de la noi să fim cei care găzduim și creionăm această agendă”, a spus Țoiu.
Ea a subliniat că Rusia este și va rămâne “principala provocare”, indiferent de cum se termină negocierile de pace, iar România trebuie să fie “pregătită”.
Totodată, Oana Țoiu le-a dat asigurări aliaților europeni și SUA că “pe România te poți baza”.
“Trebuie să rămânem ferm ancorați în apărarea valorilor noastre și hotărâți să contribuim la securitatea regiunii și a lumii. Statutul de stat membru al Uniunii Europene, apartenența la NATO și parteneriatul strategic cu SUA rămân bazele politicii externe ale României”.
Bucureștiul și-a asumat ținta de cheltuieli de apărare de 5% din produsul intern brut până în 2035 și trebuie să folosească acest “moment de oportunitate” pentru industria de apărare.
România este “una dintre cele mai puternice voci care susțin parteneriatul strategic cu Statele Unite”, fiind necesară, în același timp, “o complementaritate între deciziile pe care le luăm la nivelul Uniunii Europene și felul în care ținem cont în asta și de obiectivele Statelor Unite ale Americii”.
“Pentru că este foarte clar că suntem nu doar mai puternici împreună, dar și că prosperitatea noastră crește atâta timp cât reușim să colaborăm. Și aceasta este parte din agenda vizitei pe care o vom avea împreună, ca echipă, la sfârșitul acestui an, în Statele Unite ale Americii, unde avem și întâlniri pentru a ne reconecta cu comunitatea de acolo și această miză de a crește componenta comună de investiții și componenta comună comercială, precum și componenta de apărare, desigur”.
În cadrul Uniunii Europene, România va continua să joace “rolul statului membru neșovăielnic”, dar, după 18 ani de apartenență la bloc, Bucureștiul poate și trebuie să joace “un rol mai important”, acela de a fi parteneri pentru procesul de aderare al vecinilor săi, de a fi “un ambasador vocal al acestei mize”, de a fi “furnizor de asistență tehnică”.
“România este o poveste de succes în asta. Nu putem să uităm asta, nu putem să fim timizi în a o spune, pentru că sunt mulți care critică multe momente din această poveste de succes. Ne-am crescut produsul intern brut de 10 ori după Revoluție. De 10 ori a crescut produsul intern brut al României, de 3,5 ori de când am aderat la Uniunea Europeană. Am depășit pragul de 100 de miliarde de euro care ne-au fost puse la dispoziție – investiții care se văd. Pentru cei din regiune, care se uită la procesul de aderare la Uniunea Europeană, noi suntem ținta pe care o văd. Aici vor să ajungă”.
De asemenea, Țoiu a subliniat că Uniunea Europeană nu trebuie să fie pusă “într-o căsuță de sticlă și în vitrină” pentru a fi protejată.
UE trebuie protejată “asigurându-ne că este din ce în ce mai puternică și recunoscând că parte din critici sunt legitime. Recunoscând că trebuie să fim și într-un moment aproape de refondarea UE, în felul în care trebuie să ne asigurăm că și cetățenii sunt partea obiectivelor setate împreună, trebuie să ne asigurăm că resursele care sunt puse la dispoziție pentru mediul de afaceri, pentru societatea civilă, pentru cetățeni, pentru modernizarea multor servicii publice sunt accesibile, că presiunea pe care o punem pentru reforme în cadrul Uniunii Europene este una corect ajustată, astfel încât să nu se piardă din oportunități, dar să putem să mergem înainte”.