Chestionarul de conjunctură de primăvară (1-31 martie 2026) al AHK România conturează o stare de spirit din ce în ce mai tensionată: deși aproximativ o treime dintre companiile chestionate își evaluează situația actuală a afacerii ca fiind bună, ponderea pesimiștilor crește semnificativ. Și așteptările pentru 2026 rămân rezervate. În context global, domină efectele legate de costuri și lanțuri de aprovizionare, precum și incertitudinile geopolitice.
Situația actuală a afacerii este „satisfăcătoare” – dar pesimismul crește
Evaluarea situației actuale a afacerii se deplasează vizibil în sens negativ. 32% dintre companii își evaluează situația în 2026 ca fiind „bună” (2025: 28%), 46% ca „satisfăcătoare” și 22% ca „slabă”. Ponderea celor care o indică „slabă” s-a dublat de la un an la altul – de la 10% (2025) la 22% (2026).
Perspective pentru 2026: așteptări negative persistente
Viitorul se prefigurează, de asemenea, incert: 32% dintre companiile intervievate se așteaptă la o îmbunătățire a situației afacerilor (2025: 37%), 43% la o situație neschimbată (2025: 38%) și 25% la o deteriorare (2025: 26%). Optimismul scade, în timp ce ponderea așteptărilor negative rămâne la un nivel ridicat.
Și așteptările privind economia românească în ansamblu reflectă incertitudinea: 48% anticipează o evoluție mai slabă în acest an (2025: 57%), 32% una neschimbată (2025: 43%) și 20% una mai bună (2025: 0%). Redresarea economică este umbrită de actualele evenimente politice.
Investiții și ocuparea forței de muncă: stagnarea ca tendință de bază
Planurile de investiții indică reținere. Pentru 2026, 45% dintre companii raportează cheltuieli de investiții neschimbate, 28% raportează creșterea lor și 28% scădere. Accentul cade astfel pe așteptare, nu pe expansiune.
„Țara are în acest moment cel mai scăzut nivel al ratingului de investiții, iar noi avem nevoie de un semnal clar că este menținută credibilitatea finanțelor statului. Altfel există riscul pierderii ultimului rating de investiții, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflație mai mare și la probleme bugetare mai grave”, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România.
O imagine similară se conturează și în privința ocupării forței de muncă: 57% dintre companii se așteaptă ca în 2026 numărul angajaților să rămână neschimbat, doar 22% planifică recrutări, iar 22% anticipează o scădere. După reculul semnificativ al categoriei „în creștere” în anul precedent (2025: 24%), și aici dinamica rămâne redusă – companiile sunt nesigure și preferă să aștepte.
Factori de risc: prețurile la energie, cererea, politica, inflația și finanțarea în prim-plan
În următoarele douăsprezece luni, companiile văd drept principale riscuri pentru evoluția lor economică prețurile ridicate la energie (59% dintre respondenți), cererea slabă (53%) și creșterea costurilor cu forța de muncă (50%). Situația riscurilor rămâne, așadar, tensionată și indică un mediu economic foarte temperat.
Pentru următorii cinci ani, companiile menționează în special riscuri macroeconomice și politice. În frunte se află stabilitatea politică (59%), precum și inflația, politica monetară și cursurile valutare (54%). Urmează factori structurali, precum demografia/lipsa forței de muncă specializate (40%), stabilitatea bugetului public (38%) și securitatea aprovizionării cu materii prime și energie (37%). De asemenea, aspectele legate de transformare și securitate joacă un rol, precum transformarea digitală/IA (35%) și securitatea cibernetică (28%).
Companiile se află în prezent sub o presiune considerabilă, ca urmare a creșterii costurilor, acondițiilor de finanțare mai dificile și a incertitudinii politice persistente. În același timp, România rămâne o piață cu un potențial de afaceri considerabil. Cu atât mai importantă este acum o guvernare capabilă să acționeze, care să continue consecvent reformele și să asigure stabilitate, continuitate și, implicit, mai multă predictibilitate. Un cadru de politici economice fiabil este o condiție esențială pentru ca firmele să reînceapă să investească și să poată planifica pe termen lung”, explică Sebastian Metz, director general și membru al Consiliului Director al AHK România.
Context global: costurile, lanțurile de aprovizionare și fragmentarea definesc situația
Evoluția economiei mondiale își lasă amprenta asupra companiilor. 63% raportează drept principal impact creșterea costurilor (de ex. taxe vamale, logistică, conformitate). În plus, 39% dintre ele menționează întârzieri în lanțurile de aprovizionare, iar 38% cerințe de reglementare mai ridicate. Pentru 17% dintre companiile chestionate, accesul pe piață devine mai dificil, în timp ce 16% nu văd până acum efecte semnificative.
Evaluarea riscurilor sistemice globale este clară: 29% menționează explicit protecționismul șifragmentarea economiei mondiale ca risc pentru următorii cinci ani – un semnal clar că rupturile geopolitice și de politică comercială au devenit între timp parte integrantă a ipotezelor de planificare.
Reacții la provocările geopolitice: diversificare în loc de relocalizare
Multe companii reacționează strategic, fără rupturi structurale radicale. Cel mai frecvent sunt extinse rețelele de furnizori – 38% dintre companii sunt deja în faza de implementare, iar 34% planifică acest lucru. În același timp, extinderea piețelor câștigă în importanță: 53% dintre firme planifică accesarea unor noi piețe de desfacere (deja implementat: 27%). Investițiile în România sunt, de asemenea, văzute ca opțiune: 23% le implementează deja, iar 43% le planifică. Mult mai puțin atractive sunt relocalizările: pentru 94%, o revenire a producției la sediul de origine nu este nici implementată, nici planificată.