Opt senatori din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a înregistrat un proiect de lege prin care propune modificarea denumirii stațiunii balneoclimaterice Balvanyos, situată în județul Covasna, potrivit news.ro.Printre actele normative vizate pentru modificare se numără Legea nr. 526/2003 privind Programul național „Schi în România” și Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 referitoare la normele de atestare a stațiunilor turistice. Inițiatorii acestui demers sunt parlamentarii AUR Evdochia Aelenei, Andrei Busuioc, Gheorghe-Adrian Cătană, Valentin-Rică Cioromelea, Mircea Dăneasă, Andrei-Emil Dîrlău, Andrei Hangan și Ionuț Neagu.
În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, parlamentarii AUR prezintă un argument bazat pe fonetică și pe normele ortografice ale limbii române literare. Ei susțin că Balvanyos este singurul toponim din România care, în uzul oficial, se pronunță diferit față de forma în care este scris, relatează Cotidianul.
„Această formă prezintă dificultăți în sensul pronunțării literei S ca Ș, a literei Y ca I și a literei N ca N palatalizat, în condițiile în care normele stabilite de Academia Română admit folosirea literei Y doar în unele nume de locuri străine și nu permit atribuirea altor valori fonetice pentru literele N și S”, explică documentul.
Inițiatorii susțin că locuitorii din zonă și turiștii români folosesc în vorbirea curentă forma „Bălvăniș”, pe care ei o consideră toponimul istoric corect. Potrivit expunerii de motive prezentate de parlamentari, acest nume provine de la substantivul regional „bălvan” (sau „bâlvan”), care înseamnă butuc mare de lemn, bârnă sau trunchi de arbore.
“Istoria” problemelor AUR cu numele stațiunii
În 2022, unul dintre inițiatori, Ionuț Neagu, a adresat o interpelare premierului și ministrului de Interne de atunci, Nicolae Ciucă și Lucian Bode, pentru “modificarea actelor Guvernului României pentru redarea foremei corecte românești a toponimului Bălvăniș (Băile Bălvăniș) în locul formei hibride neromânești Balvanyos (Băile Balvanyos) folosit pentru stațiunea din comuna Turia, județul Covasna”.
Astfel, parlamentarul spunea în 2022 că “în raza comunei Turia din județul Covasna se află stațiunea balneoclimaterică permanentă Balvanyos (Băile Balvanyos). Toponimul utilizat pentru această stațiune, inclusiv în actele oficiale, ridică un șir de semne de întrebare legate de aspecte practice, precum și de conformitatea cu normele ortografice și ortoepice ale limbii române literare stabilite de Academia Română”.
“Balvanyos (pronunțat Balvanioș, cu accentul pe prima silabă și palatalizarea lui N) este singurul toponim din județul Covasna și din România, în general, care, în uzul oficial al limbii române este pronunțat altfel decât este redat grafic. De fapt, în acest caz avem de a face cu un toponim redat doar într-o formă străină, amintind de cea maghiară, fără ca să existe o formă românească scrisă și pronunțată conform normelor ortografice și ortoepice stabilite de Academia Română. Precizăm că în limba maghiară forma corectă a toponimului este Bálványos, cu utilizarea repetată a grafemului accentuat Á, pentru a se evita citirea lui A ca O, conform regulilor de alternanță fonetică ale limbii maghiare. Astfel, forma Balvanyos aflată în uzul oficial nu este deloc românească, dar nici pe deplin maghiară, prezentând un caz de hibridizare, de amestec lingvistic derutant și păgubos, în opinia noastră”, a mai transmis acesta.
Neagu susținea că “această formă prezintă dificultăți în sensul pronunțării literei S ca Ș, a literei Y ca I și a literei N ca Ń, în condițiile în care normele stabilite de Academia Română admit folosirea literei Y doar în unele nume de locuri străine și nu permit atribuirea pentru literele N și S din aflabetul limbii române a altor valori fonetice decât cele general cunoscute”.
Interpelarea pe larg de acum patru ani poate fi citită AICI.
De unde vine numele stațiunii Balvanyos
Numele stațiunii Balvanyos provine de la Cetatea Bálványos (sau Cetatea Păgânilor), ale cărei ruine domină zona. În limba maghiară, cuvântul „bálvány” înseamnă „idol” sau „zeu păgân”.
Conform legendelor locale, fortăreața a fost ridicată de membrii familiei nobiliare Apor, care au refuzat creștinarea și s-au retras în munți pentru a continua să se închine vechilor zei. În limba germană, stațiunea este cunoscută istoric ca Bad Götzenburg („Stațiunea Cetății Idolilor”).